dimineţi în Valea Fermecată

E greu de imaginat că acest oraş cald şi prăfos se poate trandorma îmtr-un diluviu în miezul verii, sau în cuptor în mai, când temperatura sare de patruzeci de grade. Parcă asta şi explică graba cu care explodează aici primăvara.

Pentru că mă trezesc înaintea celorlalţi, îmi place să sar peste rama geamului, în balconul orb, să sar peste rama geamului, în balconul orb, utilitar, şi să mă uit cum se trezeşte cartierul.

În spatele mănăstirii e un teren viran, pe care, de obicei, pasc capre caraghioase, care se ridică în două picioare ca să ronţăie gardurile vii din împrejurimi. Dincolo de drum, o vilă dichisită. Aici, Hyundai-urile 4×4, cu şofer, denotă familii de vază. La opt, copiii îmbrăcaţi în uniforme de şcoală englezească, vişiniu cu bleumarin, băieţii cu pantaloni şi fetele cu fuste plisate, umplu maşina şi pleacă. În spate se aude, ca din vis, sunetul de talgere, trompete şi tobe de la mănăstirea de alături. În urma Hyundaiului rămâne u norişor de praf, ciripitul intens al păsărilor de toate felurile şi câinele familiei, râios, scărpinându-se alene. Blana i-a căzut de pe labe şi burtă şi a dezvelit pielea gri, ca de rechin.

Alături, un şoopron imens adăposteşte locuinţa şi atelierul unei familii mari, despre care nu ştiu decât că se ocupă cu firele 🙂 . Periodic, pe acoperişul  şopronului apar la uscat sculuri enorme de lână curată şi spălată: albă, bej, natur sau verde olive. Probabil va merge curând la împletit. De altfel, toate mahazinele sunt pline de tricotaje de mână, de preferat în culorile curcubeului sua tricotate jacquard, groase şi frumoase, dublate cu polar pentru munţii reci şi albi din preajma noastră. Par groaznic de călduroase.  La urma urmei, aici nu e nevoie de încălzire în lunile de iarnă, ci doar de o pătură mai groasă sau un sac de dormit. Eu, una, mă coc dacă le folosesc pe amândouă 😀 .

Dimineaţa, până nu se ridică norul de praf galben de la roţile motocicletelor şi maşinilor, munţii se zăresc clar, prima linie de defensivă a optimiarilor la care visează o lume întreagă. De altfel, nu e cine ştie ce scofală lă faci o excursie până la tabăra de bază, toate agenţiile din tamel organizează aşa ceva. Sau, dacă eşti mai cutezător, poţi încerca un rafting sau bungee jumping pe oricare din pantele prăvălite ale munţilor cu şi fără tigri. Sau un trekking pe elefanţi, în junglă.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s