Saracura, zâna albă din vis

Funi a avut, într-o ceremonie ayahuasca o viziune a unor entităţi protectoare ale pădurii, yashingo, care i-au arătat o plantă, cum se culege, cum se prepară şi la ce este bună. Saracura este un mare purificator şi reprogramator al sistemului nervos, şi o găseşti în zona de junglă în care” operează”
tribul.

Tradiţional, a doua zi după sosirea în junglă e zi de recoltat şi pregătit plante, aşa că la şapte ne adunăm la micul dejun, servit azi ca excepţie, pentru energia necesară umblatului prin junglă, şi ne bucurăm de fructele minunate: ananas şi papaya.

Funi ne aliniază, în cizmele noastre impecabile, nou-nouţe, de cauciuc, şi plecăm în tăcere, în şir indian, prin jungla mult mai umedă ca data trecută. Partea frumoasă este că totul e înflorit şi sunt foarte, foarte multe ciupercuţe de toate formele şi culorile, care ţâşnesc parcă spontan din pământul mocirlos.

În pădure pluteşte un fel de abur alb, care nu e vizibil cu ochiul liber, ci doar pe camere. Funi ne-a spus deja că energia în junglă e foarte mare şi că dimineaţa trebuie lucrat cu atenţie ca să nu deranjăm spiritele locului. Drumul e, deci, punctat cu opriri în care se aprinde şi se suflă, ritual, fum de mapacho pentru îndepărtarea negativităţilor şi protecţie.

Seminţe mari, parcă rudă cu bobul de fasole, au întins lăstari verzi în sus şi rădăcinuţe în jos, şi ai senzaţia că le vezi crescând, atât de mare vitalitate şi energie împrăştie.

Mergem întăcere, prin junglă, căutând locul de Saracura. Primul, cel pe care îl ştiam de anul trecut, e epuizat.  Funi ne explică despre saracura că nu se înulţeşte prin seminţe, aparent există un mare rizom subteran din care apar plăntuţele cele noi. Aici va trebui, probabil, aşteptat cam un an ca să se înalţe plantele tinere de saracura.

Mergem mai departe, cu cizmele clefăitoare prin noroiul fertil al junglei. Ajungem, astfel la al doilea loc, mai îndepărtat, unde vom recolta plantele. Fiecare îşi caută, conform indicaţiilor lui Funi, cele două plante oblicatorii, după care ne verificăm cu funi dacă am cules ce trebuie şi el retează, cu un gest graţios de macetă, parta cu frunze şi rădăcina, şi plecăm înapoi, fotografiind toate florile uluitoare şi sfârşind cu portretele porcuşorilor de pe lângă casă.

Plantele sunt spălate de preaharnicii shipibo şi apoi ne apucăm de curăţat, în templu, Îndepărtăm cu blândeţe coaja, până ajungem la stratul roşu de dedesubt, apoi îl răzuim în ligheanul care urmează să fie recipientul de extracţie, şi ce rămâne, tulpina albă şi lemnoasă, merge la reciclat. Nu e leac, cum zice Funi.

Preparăm Saracura, apoi aşteptăm să se infuzeze cam un sfert de oră şi luăm prima porţie. e groaznic de amară, dar ni se spune să o bem cu credinţă şi recunoştinţă. Când e proaspătă, gustul e mult mai intens.

După saracura, remediul imediat următor este o baie în Amazon. Pluta e aceeaşi de data trecută, doar că accesul e mai de pe mal, căci apa e acum foarte sus… O grămadă de iarbă aspră pe fundul apei şi un curent foarte puternic, care te împinge la mal se combină ca să nu poţi înota ca altă dată.

Ne aşteaptă un prânz frugal. Câţiv a peştişori, orez şi, mulţumită lui Y., morcov şi sfeclă, care se pot mânca perfect cu suc de lime.

După amiază, deschidem altarul. Pe pânzele indiene stau imagini creştine, buddhiste, mese şamanice, cristale, toate aşezate cuminţi lângă centrul din cuarţ roz, cu obelisc şi sferă, între cele cinci elemente din cuarţ masiv şi cristalul de comunitate de la canadianca absentă, care ar fi trebuit să fie cu noi. S. sculptează o cruce pe care o pictează în culori africane şi o adaugă la altar. Pe pereţi aşternem mandalele, aprindem lumânările şi, brusc, lucrurile se schimbă. Am deschis spaţiul sacru.

În timp ce unii lucrează la altar, Funi ne ia într-o canoe, doi câte doi, ca să vedem unde cresc REnaquilla şi Una de Gato. Plutim de cărările de apă, vedem liana dreaptă, ne mănâncă ţânţarii, ajungem la un fel de poartă dintr-un trunchi curbat – e Una de Gato. Funi pregăteşte o mostră pentru fiecare, tăiată măiastru cu maceta. Sângele acestei plante este roşu şi astringent. Iată leacul pentru sânge, care curăţă toate acumulările negative din corp, inclusiv cancerul.

Revenim pentru masa de seară şi o meditaţie, urmată de discuţii despre Dumnezeu. Cavi face prima ceremonie de protecţie cu piri piri, sunt fericită că e în viaţă şi repetă ritualul şi cântecele ei străvechi.