Încleștarea cu Șarpele

2016-01-02_12.43.26[1]Aseară, a doua ceremonie privată și a treia în total ne-a întâlnit cu o ayahuasca parcă mai tare, ca și cum ar lucra în timp. Ceremonia, extrem de fizică, te face să te simți foarte prezent. Mi-am setat intenția de a curăța mizeriile din legături, știind că Ayahuasca are propriile sale căi de acține… dar nu aveam nici cea mai mică bănuială despre ce urma să se petreacă. La final, după ce m-am asigurat că lumea este în pat, m-am băgat și eu sub plasă, ca să mă trezesc, douăzeci de minute mai târziu. Stare de rău. Am luat în pat găletușa de urgență – tot stomacul se înfoia, nu puteam depăși starea. A urmat un episod de confruntare cu ceva foarte mare, ca un șarpe negru, uriaș, cu mult gri închis pe burtă și ceva roșu pe cap. Dinți mulți, uriași, conici. Confruntarea s-a terminat cu bine. Dihania, care m-a trezit inițial, cu o arsură ca de curent electric, atât de intensă, încât am urlat durere, a plecat lăsându-mi o altă arsură, de data asta în ochi. Colega mea de bungalow se trezește de dimineață și ”vede” în câmpul meu trei cioburi negre în ochi, care e umflat, doare și curge. Pe dinăuntru simt rana, de parcă cioburile chiar există. Probabil că, în toată noaptea, nu am dormit mai mult de două ore, așa că după vreo trei terapii de dimineață, mă retrag cu torțe și dorm buștean, patru ore, perfect pentru pregătirea următoarei ceremonii, din seara asta, care vine cu explicații la încleștarea din noaptea precedentă.

 

Citește și http://wp.me/Pswu1-2nq