remediile neştiute ale Universului

După tribulaţiile deja cunoscute ale pneumoniei, iată că vine şi momentul convalescenţei. Eşti aproape bine, dar nu bine. Suficient de bine ca să realizezi cât de frumoasă este strada, lumea, femeia care spală geamul unei case boiereşti din Romană, lumânările roz, aproape eterice, de nuntă ieşite din mâna unei ţigănci frumoase şi iubitoare de flori.plăcerea lucrului făcut din inimă Nu poţi să nu vezi ce ochi minunaţi are, şi toate cele de azi se leagă într-o armonie perfectă, ca atunci când pluteşti pe lac, în barcă, privind în sus, la cer, şi simţi orice unduire de apă, cât de mică, în albastrul în care te înfăşoară.

imagine în oglindă. pentru cine ştie să vadă. Albastre sunt şi şuviţele din fumul ţigării dintre degetele lungi, cu o manichiură perfectă, un sidef puţin auriu. Ştii că nu se poate să pleci de acolo până nu cumperi nişte flori, aşa că, în timp ce sporovăim şi facem poze, primesc 11 orhidee la preţ discountat cu fix 25% (sunt extraordinare femeile astea şi matematica din capul lor).

bucuriePlec cu imaginea bucuriei în ochi, cu buchetul în mână şi cu punguţa pe care am luat-o adineauri din farmacie. Pastilele de tuse şi bunătăţile nou-nouţe care au aterizat în România acum două zile. Aşa că nu îmi mai rămâne decât să desfac cutia cu masca de grâu, să aşez cumpărăturile la locul lor şi să mă odihnesc, într-o convalescenţă complice şi uşor hedonistă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s