Semnul Vulturului

cavidancingE o zi atipică azi. E ziua închiderii, şi ziua ultimei ceremonii. Două sunt riturile preliminare: cel al dăruirii numelor, şi cel de protecţie pentru întoarcerea în lume. Quest-ul  nostru şamanic se încheie la noapte.

Gaşca shipibo e prezentă cu tot efectivul – Francisco şi Maricela, Funi, Cavi şi Roxana, copiii.

Ca într-o repetare monotonă, încep să se desfăşoare lucuruile care încep cu „ultimul”: Cavi face ultimul ritual piri piri, pentru a ne apăra. Suntem îmbrăcaţi în alb, toată lumea poartă straie de ceremonie. Cântecul lui Cavi e mult mai lung… şi se opreşte, insistentă, la fiecare dintre noi, de parcă ar vrea să ne transmită toată încărcătura. Apoi îşi ia sticluţa ei cu concoct şi trece de la unul la altul, întinzând ca pe o cămaşă de zale câmpul plantei pe cap, pe umeri, pe piept, pe mâini, cu grijă şi dragoste infinită. Suntem copleşiţi de intensitatea trăirii, femeia asta poartă cu ea ceva atât de autentic, încât te împinge la pragul lacrimilor.

namesNe pregătim să primim numele shipibo. Roxana e naşa… Cavi alege numele pentru fete, Francisco – pe cele pentru băieţi. E un botez în toată regula, primim cadouri – cercei din pene de papagal pentru noi, brăţări pentru băieţi, coliere pentru toată lumea şi, surprinzător, ni se pune pe cap câte o bandă de şaman oficiant.  Cred că am absolvit magna cum laudae.

Funi trece pe la fiecare imediat după piri-piri-ul lui Cavi, cu cunoscuta afumare cu mapacho, de data asta foloseşte tehnica prin care fumul rămâne ca un fel de cuşmă pe cap, nu pe cea cu suflatul în canalul central. Grupul shipibo dezbate asupra numelor, unele suscită o grămadă de discuţii până se alege varianta optimă.

francisco

Funi vorbeşte despre Arcaneo. Arcaneo este ritul de încheiere a dietei şamanice şi asigură evitarea problemelor la întoarcerea în mâncarea şi băutura lumească.  Mă simt foarte fericit cu voi, este ultima zi în care sunt cu voi, fraţii noştri. Mâine vom fi trişti,  căci familia călătoreşte departe. Primiţi numele shipibo, care înseamnă că de acum avem aceeaşi inimă.

Nu vă gândiţi că leacurile se termină acum. Vor continua să lucreze timp de 30 de zile. Ele vă vor ajuta mult în călătorie şi acasă.

Francisco fluieră în paharul verde de plastic, cu un lichid misterior pregătit pentru ceremonie. Cântecul seamănă cu cel prin care activează Ayahuasca în sticlă, înainte de a o turna în cupa ceremonială. Apoi ne aşezăm cu toţii în genunchi şi primim ca pe o împărtăşanie câte o linguriţă de apă cu sare.

funiroxana cavimaricelaBotezaţi şi sfinţiţi astfel, nu ne mai rămâne decât să ne facem pozele de grup… Cele cincisprezece zile au trecut ca un vis. Pentru mulţi dintre noi, au fost intense, sau traumatice, sau au adus revelaţii uimitoare. Vom vedea ce transformări se petrec când ajungem acasă – de obicei nimic nu mai este la fel. Se deschide Porţile cele Mari ale potenţialului şi ai de ales între a rămâne în energiile vechi sau a sări în noul capitol al vieţii tale.

Ieşim afară, în lumina strălucitoare a soarelui ecuatorial, şi în timp ce ne facem toate pozele posibile pe lumea asta, cu şi fără grup, cu fiecare dintre şamani, în curtea complexului aterizează, planând, la zece metri de noi, un uriaş vultur, ultimul semn pentru călătoria asta. Silueta lui imensă pluteşte până la unul dintre copacii de lângă căsuţe, unde se aşează ca pentru a ne veghea. Aşa îmi dau seama cât sunt de mari aceste păsări, şi sunt copleşită de misterul şi puterea fiinţei celei mai vizionare din tot bestiarul şamanic. Vulturul păzeşte ultima direcţie din „ceasornicul” roţii Leacului şi, fiind fiinţa care zboară cel mai aproape de soare, este purtătorul clarviziunii şi mesagerul sferelor superioare. Cred că mai clar de atât nu se putea.

Coincidenţă uriaşă cu cea de a cincea şi ultima ceremonie, de altfel foarte greu de descris. Francisco s-a străduit, a făcut un mega show: a cântat şi adansat toată noaptea. Cinci ore de călătorii în departe şi adânc, sau sus – nici nu ştiu cum să îi spun.

A început la nici o oră după ritul final de botez  şi daruri. Am luat puţină Ayahuasca, dar experienţele au ‘fost extrem de puternice. Ce a diferit de celelalte este că această călătorie a fost mult mai puţin vizuală, parţial mult  mai fizică şi parţial mult mai profundă decât celelalte.

Francisco e un mare mag. În fiecare dintre aceste episoade, s-a jucat cu un alt fel de scenariu, ales după cum simţea grupul – înaintea fiecărei ceremonii găsea câte un prilej să vină şi să ne „scaneze”, ca să îşi facă un fel de fine tuning la lucrul din seara respectivă.
Am ajuns în tot felul de locuri. Primul, foarte altfel. Dincolo de cuvinte, de spaţiu, de timp, e un fel de dimensiune superioară de conştiinţă. Am fost uimită să îl găsesc acolo pe Y. Parcă mă aştepta, într-un fel imaterial, ca o prezenţă, ca un gând, şi l-am auzit, telepatic: „We made it”.  Am plutit îndelung în acea felie de conştiinţă. Se simţea foarte familiar, foarte „acasă”, de parcă reîntâlnisem o stare, o matrice fundamentală, căreia îi aparţineam.

Episoadele sunt punctate de cântecele lui Francisco. Ele încheie un act şi îl deschid pe următorul. Sunt nişte treceri line, dar fundamentale, între dimensiunile experienţei. Scena consecutivă plonjează direct în fizic. Cum stau turceşte pe scăunelul meu de meditaţie, simt o pereche de braţe, care vin din spate şi mă saltă ca într-o manevră Heimlich blândă, luată cu încetinitorul, şi mă ridică. Mă ridică. Mă ridică. Alături, Francisco dansează, urmat de un şir de fiinţe de lumină. Strămoşi, şamani, îngerii pe care tocmai i-a invocat. Pe podea se aud nu doar paşii lui, ci o grămadă de tropăituri mărunte, de picioruşe mici-mici, ca de spiriduşi, iar templul e plin de fiinţe invizibile. Ai noştri s-au ridicat de pe locurile lor, dansează cu toţii, corpurile lor de lumină sunt uriaşe, ajung până în tavanul conic şi se proiectează ca nişte umbre albe, în 2D, pe pereţi.

Singura imagine „normală”, de tip film, este un vultur, care pluteşte între valurile dense şi lichide de galben deja familiare. Ayahuasca amarilla.  Darul Vulturului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s