Către un echilibru mai bun

Îmi plac tare mult buddhiştii, pentru că sunt oameni fericiţi. Îmi plac şi mai mult pentru că au dezvoltat o metodă care îi face foarte echilibraţi şi voioşi, plini de pace şi mulţumiţi. Simbolul acestei metode este o roată cu opt spiţe… aşa numita roată a Dharmei, ansamblul de comportamente ale „omului luminat”, care produc efecte pozitive în şi în jurul persoanei care le practică. Sunt mai mult decât cele zece porunci ale noastre – şi principalul lor atu este că nu încep cu NU. 😀
Fiecare spiţă a roţii semnifică ceva, şi , pentru cei care au răbdare, înţelesurile sunt arătate şi explicate mai jos.
În centrul roţii, vârtejul de trei culori are semnificaţie profundă. Trinitatea este un simbol puternic în toate curentele spirituale din lume. Putem vorbi de cespre cele trei tattvas – potenţialul, manifestarea şi distrugerea, despre cele trei nestemate – Buddha, Dharma şi Sangha (starea de iluminare, calea către ea şi comunitatea celor care o practică), despre complexul fuzionat al minţii, vorbirii şi corpului şi lista poate continua.
Dar cele mai importante sunt comportamentele, care duc la înţelepciune, purtare etică şi creştere personală:
The Great Wall of China
1. Vederi corecte Înţelepciune
2. Intenţie corectă
3. Vorbire corectă Purtare etică
4. Acţiune corectă
5. Trai corect
6. Efort corect Dezvoltare mentală
7. Atenţie corectă
8. Concentrare corectă

Cele opt spiţe ale roţii, dacă sunt practicate cu rigoarea cu care unii dintre noi se duc la sala de forţă, duc la încetarea suferinţei. Primul care le-a predat a fost  Siddhartha Gautama, pe care azi îl cunoaştem sub numele de Buddha. Sunt un ghid practic de dezvoltare  etică şi mentală, cu scopul de a evita să fim târâţi în negativitate şi lucruri iluzorii. Împreună cu cele Patru Adevăruri Nobile, spiţele constituie coloana vertebrală a buddhismului.

Îmi mai plac buddhiştii, în special tibetanii, pentru că pun accentul pe practică. Degeaba ştii cum trebuie crescut tricepsul la sală, dacă nu tragi de fiare :D. Mai mult, principiile celor opt spiţe nu sunt o secvenţă, ci sunt interdependente, şi lucrul la unul dintre ele le amplifică şi pe celelalte.

Propunerea de azi este simplă: alegeţi una dintre spiţe. Folosiţi-o ca punct focal pentru o săptămână. Scrieţi cuvintele pe un post it, pe dosul încheieturii mâinii stângi, puneţi-le ca screen saver la computer, lipiţi o hârtie lângă bordul maşinii sau aşezaţi imaginea alăturată pe noptieră.

Dacă reuşiţi să vă ţineţi de program măcar o săptămână, urmăriţi ce s-a întâmplat.  Apoi veţi putea decide dacă merită continuat 😀

Iată explicaţiile pentru fiecare dintre spiţe:

1. Vederi corecte

Spiţa asta începe şi încheie calea.  Înseamnăm, pur şi simplu, să vedem şi să înţelegem lucrurile aşa cum sunt ele cu adevărat. Spiţa asta este aspectul cognitiv al înţelepciunii: să vezi prin lucruri, să îţi dai seama de natura imperfectă şi nepermanentă a obiectelor lumeşti  şi a ideilor, să înţelegi legea condiţionării. Nu e neapărat o capacitate intelectuală… mai degrabă e o privire intuitivă asupra suferinţei tuturor fiinţelor, care duce la o înţelegere a naturii tuturor lucrurilor. Şi, pentru că vederile creează gândul şi acţiunea, vederile corecte produc gânduri corecte şi acţiuni corecte.

2. Intenţia corectă

Aici avem de-a face nu cu un aspect cognitiv, ci cu unul volitiv. Voinţa, angajamentul de îmbunătăţire etică şi mentală.  Intenţia se referă la detaşarea de impulsurile dorinţei, la bunăvoinţă (rezistenţa la mânie şi aversiune) şi intenţia de a fi inofensiv, adică de abţinere de la a gândi sau acţiona cu cruzime, violenţă, agresiune: acesta înseamnă dezvoltarea compasiune.

3. Vorbirea corectă

Intrăm în partea de comportament etic, de disciplină morală – pentru că o vorbă poate ucide sau salva, poate face duşmani sau prieteni, poate porni războiul sau instaura pacea. Direcţiile sunt simple: să nu pălăvrăgeşti sau să vorbeşti despre lucruri superficiale. Să nu foloseşti cuvinte jignitoare sau maliţioase, care rănesc. Să nu minţi sau să spui lucruri înşelătoare. Concentrează-te pe vorbe prietenoase, calde, blânde. Vorbeşte doar când este necesar.

4. Acţiune corectă

Al doilea principiu etic înseamnă să folosim corpul ca mijloc pentru acţiuni integre, care duc la o stare sănătoasă a minţii. Pe înţelesul tuturor, acţiune corectă înseamnă să protejezi tot ce e viaţă (inclusiv pe a ta), să iei doar ce îţi este oferit, să ai un comportament sexual care să nu rănească în niciun fel pe alţii.

5. Trai corect

Averea se câştigă legal şi paşnic. Comerţul cu arme, fiinţe vii (inclusiv sclavia şi prostituţia), vânzarea de otrăvuri, ca alcoolul şi drogurile sau lucrul în producţia de carne şi abatoare sunt ocupaţii care violează principiile protecţiei fiinţelor vii. Orice ocupaţie care violează principiile vorbirii corecte şi acţiunii corecte trebuie evitate.

6. Efort corect

NImic nu se câştigă fără efort. În spatele efortului stă energia mentală, care în loc să alimenteze dorinţa,  furia, invidia, violenţa poate fi dirijată către disciplina personală, sinceritate, bunăvoinţă şi bunătate.

7. Atenţie corectă

Iată facultatea cognitivă perfectă: capacitatea de a vedea lucrurile aşa cum sunt, cu conştiinţa clară. Fără să conceptualizăm. Fără să interpretăm şi să le punem în legătură cu sentimentele noastre şi gândurile noastre. Mintea care nu face construcţii şi nu înceţoşează lucrurile. Atenţia corectă e înrădăcinată într-o percepţie clară. Nu se lasă deturnată.  Mecanica atenţiei are patru „departamente”: contemplarea corpului, contemplarea senzaţiei (atragere, respingere sau neutră), contemplarea stării mentale şi cea a fenomenelor. Extrem, dar extrem de utilă când ne înfurie una-alta, atenţia aduce mintea în punctul de echilibru din care putem judeca, la rece, cauzele şi opţiunile.

8. Concentrarea corectă

A opta spiţă a roţii  înseamnă dezvoltarea forţei mentale care apare în starea naturală de conştiinţă la un nivel scăzut de intensitate. Concentrare înseamnă ca mintea să poată fi dirijată exclusiv către un anumit punct sau obiect. Buddhiştii dezvoltă aceasta prin practica meditaţiei, pentru că mintea meditativă se concentrează asupra obiectului ales. Prin practică, putem să aplicăm niveluri mari de concentrare şi la situaţiile cotidiene.

Anunțuri

Un comentariu la “Către un echilibru mai bun

  1. Pingback: Wesak şi armonia | Pisicka's Book of Life

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s