Mostră reprezentativă

Suntem treisprezece, plus doi facilitatori. Care e probabilitatea ca în acest mic grup să fie una bântuită, una molestată, una închisă pe nedrept şi patru violate?

Se dezgroapă traume adânci, începem să ne cunoaştem foarte, foarte bine unii pe alţii.  Rundele de respiraţie scot la suprafaţă lucruri pe care memoria le-a suprimat. Îţi aminteşti de tot ce ai fi vrut să uiţi, înainte ca acestea toate să iasă ca un fum negru din celulele care au stocat emoţiile negative.

Runda de „body work” de după amiază scoate la iveală specialităţile. Toţi cei din grup sunt, într-o formă sau alta, vindecători.  Buni.

Francisco stă în cămăruţa lui şi cântă, încetişor, la fluier, cântecele ayahuasca, a început de pe la trei. La cinci, templul începe să fie pregătit pentru ceremonie.  Plecăm pentru o răcoreală la râu, unde ne întâlnim în formulă feminină extinsă. Lângă noi, câţiva shipibo se pregătesc să plece la pescuit. Fetele îi admiră. Corpurile perfecte, fără păr, cu pielea aceea satinată, închisă la culoare, musculatura perfect profilată. Felul în care se mişcă. Speculăm asupra coeficientului lor de tandreţe şi părerea unanimă e că, probabil, e ridicat :D. Probabil că începe să se vadă tranzitul lui Venus… sau perioada de abstinenţă consimţită în care ne-am înrolat cu toţii :))

Pe seară, bine blindaţi antiţânţari şi afumaţi cu salvie, ne prezentăm la postul de lucru. A treia ceremonie vine cu binecuvântarea „full dose” de la Funi. Nu ştiu dacă procesul prin care am trecut deja sau această ceremonie sunt cauza, dar experienţa este mult amplificată.  În lumea Avatar, gravitaţia se diminuează. Legăturile cu fraţii din stele se restabilesc. Dansăm cu şamanul, spre bucuria lui: am învăţat să stăpânim corpul.  Dansăm de curăţare, dansăm de tranzit prin portalurile pe care cântecele lui le-au deschis. De bucurie. Conştiinţa extinsă planează asupra grupului şi ne absoarbe… În miez de noapte, cântăm, dansăm şi sărbătorim trecerea Porţii. Sfârşitul polarităţii.

Paradoxal, asta vine cu poveşti de amor într-un grup care şi-a propus transcenderea sexului. Iubirea vine ca esenţă, iar schimbul de iubire se purifică şi se înalţă mult. Renaşterea colectivă  ne apropie de fraţii pleiadieni, sirieni, arcturieni, cu culorile lor ciudate.

Lasă un comentariu