O echipă motivată non financiar

Da, există aşa ceva. Şi am testat asta în varii rânduri.

Am şi dovezi că acest lucru s-a întâmplat. Zecile de mesaje pe care le primesc de ziua mea (nu de sărbători, în ciclul sms la toată agenda), cadourile care încă mai vin de la oameni cu care am încetat să lucrez acum mulţi ani. Echipe care s-au transformat în prieteni, care îmi calcă pragul la aniversări sau la un ceai pe terasă. Oameni care mă sună să îmi spună ce idei de afaceri au, cer un sfat. Îmi trimit cv-uri la corectat.  Pe scurt, oamenii care te fac să crezi cu tărie că meseria de manager e mai mult decât îndeletnicirea de a filtra mizeria care vine de sus, să nu ajungă în jos, şi pe cea de jos, să nu ajungă sus.  Oameni pentru care mă bucur, de fiecare dată când mai fac un pas înainte în carieră.  Ştiu că una dintre trepte e cu ciment de la mine.

Alăturat, o magnolie primită acum trei ani de la două dragi prietene şi foste colege, la vremea cadoului. A înflorit pentru prima dată în februarie, în sufrageria mea, iar de atunci, de la an la an, face flori de stele albe din ce în ce mai frumoase.

Bine-bine, dar care e clue-ul?

Hai cu lista de 12 reguli, de data asta.

1. Îi respect pe toţi cei care îmi raportează, direct sau indirect. Salut portarul şi femeia de serviciu. Sunt colegii mei, doar că avem job description diferit.

2. Mă interesează sincer ce se întâmplă cu viaţa particulară a fiecăruia dintre oamenii din echipa mea. Tragedii şi bucurii amoroase. Chestii cu copiii şi părinţii. Proiecte dragi, gen „vreau la mare în Egipt”

3. Cultiv climat de echipă, cred în lucrul în echipă, angajez oameni pentru abilităţi şi calificare, şi concediez pentru atitudine.

4. Nu pierd nicio ocazie să îi spun omului că a făcut o treabă bună şi să îi mulţumesc – chiar dacă respectiva sarcină e trecută în fişa postului.

5. Nu las conflictele să evolueze, dar las oamenilor şansa să le rezolve singuri înainte de a interveni

6. Mănânc de prânz cu ei, ies dacă e de ieşit la cafea, am ochii deschişi pe limbajul non verbal. Dacă mi se pare că am văzut ceva, întreb imediat. Oamenii vorbesc cu plăcere despre ce cred, vor, li se întâmplă.

7. Promovez oameni cu potenţial, chiar dacă nu au abilităţile. Îi susţin după promovare, ca să nu se înece după ce i-am aruncat, cu bună ştiinţă, în ocean.

8. Asigur vizibilitate oamenilor în faţa superiorilor mei – şi niciodată nu prezint ideile lor ca fiind ale mele.

9. Implic pe oricine în proiecte care să îl dezvolte, dacă arată disponibilitate.

10. Am la începutul fiecărui an, chiar în absenţa unui sistem formal de evaluare, câte o vorbă despre fiecare dintre cei care îmi raportează direct şi îi încurajez să facă acelaşi lucru cu cei care, la rândul lor, le raportează.

11. Nu le tai orele pe care trebuie să le petreacă, din când în când pentru urgenţe şi nu le cer să îşi ia concediu dacă au lipsit o zi din motive de sănătate

12. Le permit din când în când să lucreze de acasă, în special atunci când au de făcut proiecte complexe, care necesită analiză şi concentrare (lucru destul de dificil când lucrezi în open space).

Cred că aceste 12 reguli, plus un gest personal de ziua lor şi claritate în management, sunt o reţetă bună de ţinut echipa aproape de manager, dacă acesta are o intenţie umană dincolo de cea naturală, de productivitate.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s