Saracura jungle hunt

Mă trezesc devreme, devreme, cu obrazul pe perna turcoaz, ornată cu motive asemănătoare unui dorje. Are mirosul specific al lucrurilor parţial zvântate în umezeală.

Demarăm ziua cu invocări, pentru a putea da un start corect din punct de vedere energetic. Mă gândesc inclusiv la Zalmoxis… Şi îmi dau seama cât de lungă e lista ghizilor, maeştrilor, aliaţilor şi protectorilor: Sf. Mihail, sursele de Reiki, Seikhim, Jourei şi  Shinki, huna. Buddha Shakyamuni, Buddha Amithaba, Buddha Amitayus, Chenresig, QuanYin, îngeri, Iisus şi Maria, Guru Rinpoche… Dedic prezenţa lor vindecării, iubirii şi înţelepciunii.

E zi de jungle walk. Înainte de a pleca, Funi ne ţine mini-cursul de azi, despre marile mantas din templu. Sunt cearceafuri pictate de mână, cu cerneală vegetală, de el însuşi. Reprezentările cu inimă, floare şi şarpe sunt ayahuasca. Se spune că adesea vine la tine sub formă de anaconda. Inima este portalul. Floarea este imaginea specifică proiectată în astral de această liană ciudată, care creşte în zonele cele mai umede din junglă şi despre care shipibos-ii spun că este o inteligenţă cosmică încastrată într-un adn botanic.

În jurul motivului central, frunzele sunt chakruna. Chakruna conţine DMT, stimulează viziunea superioară percepută prin glanda pineală. Încep să îmi amintesc despre stările superioare de conştiinţă experimentate ştiinţific prin anii ’70 şi suspendate brusc prin ’80. Teoria conspiraţiei îmi lunecă din nou prin minte. În reprezentările mantas, centrate pe alb-negru sau maro, ayahuasca, chakruna şi celelalte motive centrale (cea pe care am ales-o să o duc acasă are o inimă cu vasul ayahuasca, plus două anaconde uriaşe) se pot privi în meditaţie. Poţi vedea chipuri, soarele, stelele. Motive de protecţie sunt adăugate la figurile centrale brodate în culori stridente.

Plecăm să adunăm primul remediu, saracura. Acest remediu i s-a arătat lui Funi într-una dintre ceremonii. I s-a arătat frunza, i s-a arătat unde creşte. Zâmbesc, pentru că îmi amintesc visul cu cei patru şamani de la foc, care mi-au arătat Crataegus… Plimbarea ţine cam o jumătate de oră până la locul unde creşte Buruiana. Cizmele de cauciuc sunt obligatorii, jungla are porţiuni cu noroi subţire care nu ar putea fi parcurse cu încălţări normale. Una dintre „colege” se dezechilibrează trecând peste o baltă, pe podul improvizat dintr-un arbore secerat, şi cade în mocirlă până la genunchi.

de altfel, o ocupaţie importantă este spălatul şi uscatul cizmelor 😀 – le speli în amazon şi pândeşti ieşirea soarelui ca să le poţi usca rapid, altfel prind miros de stătut…

Sir I. salvează damzela pierdută din noroi şi Funi decide să taie cu maceta nişte beţe pentru mers şi sprijinit în caz de trecere peste asemenea punţi înguste. :D. Tot lui Sir I. trebuie să îi mulţumesc că  a renunţat la cizmele lui pentru a mi le da – altfel sfârşeam cu o pereche nr. 46 :))

Saracura creşte doar aici, într-un perimetru minuscul, seamănă cu proximitatea de la Stupa acest spaţiu… M-am întrebat cum de a ajuns T. până aici. Povestea e simplă. Se cunosc  „dinainte”. Funi i-a spus, înainte de a coborî pe Pământ: să nu mă uiţi. Te aştept în junglă. Şi ea şi-a amintit. L-a căutat. L-a găsit. Atât de simplu este.

Odată culese cele două plante de căciulă, facem drumul întors… cu ceva mai multă grijă, de data asta. Ne adunăm pe podeaua clădirii centrale şi ne apucăm de decojit tulpinuţele cu cuţitele ascuţite, ascuţite, din dotare. Se scoate doar coaja cea întunecată, până dai de o teacă subţire, roşie. Acolo te opreşti. Urmează o altă decojire, de data asta teaca roşie curge, firicele, în cada de plastic pregătită pentru  extracţia în apă rece. Se formează o zeamă amară (uh, foarte amară după două zile) care e trecută cu grijă într-o mare găleată cu ştuţ. De acolo ne vom lua doza zilnică. Acum o primim pe prima 😀

Saracura lucrează pe sistemul nervos, reprogramenază şi curăţă. Efectele sunt căldură (simţi că radiezi), senzaţie de dilatare. Se combat cu baie în râu, ca multe altele.

Urmează procesarea renaquilla, culeasă dimineaţă de jungle boys. Se curăţă coaja, se zdrobeşte şi se face decoct. Iar una de gato se curăţă… tot aşa, se face praf şi se fierbe. Suntem murdari, transpiraţi şi necesităm o baie rapidă. Ne schimbăm în costumele de baie şi fugim la amazon, în timp ce plantele fierb.

La ora trei s-a decretat adunarea cadourilor pentru copii… ceea ce şi facem. e ca de Crăciun! Puştimea se adună în rând şi fiecare primeşte câte un cadou – îşi pot alege câte un obiect de pe masă, până când se termină tot mormanul.

Primim după amiază tot cocktailul vegetal, cu piri piri şi mapacho personalizat. Piri piri se administrează cu ceremonie inclusă – Cavi Câna cântă şi plânge, pentru că ştie că vom pleca, apoi ne unge mâinile, faţa şi pieptul cu amestecul din plantă de leac şi agua de florida. Mirosim frumos şi percepem tristeţea acestei femei.

Un comentariu la “Saracura jungle hunt

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s