acolo unde domnesc maimuţele

Prima dimineaţă de pe acoperişul lumii debutează cu o invitaţie la cafea din partea maestrului lama care ne este gazdă. Invitaţia are un scop dublu: primo, să ne ofere o delicatesă rar întâlnită aici, într-o ţară de băutori de ceai, şi secundo, să ne „blindeze” împotriva îmbolnăvirilor digestive. Cafeaua conţine un ingredient secret – şi chiar funcţionează. Iar cafeaua vine şi cu un briefing. În plus, e servită pe terasa superioară a mănăstirii, un rai de marmură privind la culmile înzăpezite de Everest. Asta dacă ai noroc, să nu se ridice prea tare norul de praf stârnit de mulţimea de vehicule din furnicarul uriaş de jos, din valea Kathmandu-ului, şi dacă nu e ceaţă, ca de obicei, în februarie.

Maestrul şi-a consultat cărticica de astrologie, a decis că e o zi cu bune auspicii – interesant, ei nu spun nici norocos, nici favorabil – şi aşadar a aranjat un autobuz să ne ducă la templul maimuţelor, cum este numit Swayambu – o aglomerare de temple şi stupe pe o culme alăturată oraşului.  Se spune că pentru a vedea un loc special trebuie să alegi o zi specială, aşa încât să faci lucrul potrivit în energia potrivită şi să îi conferi astfel mai multă putere.

Templul a fost binecuvântat de foarte mulţi maeştri şi promite să fie o experienţă deosebită.

Până la cafea, am dat o tură la stupa. Am plecat mai mulţi, ne-am rătăcit pe drum. Oraşul e o aglomerare de ulicioare oarecum pietruite sau asfaltate, fără nume, semănând ca picăturile de apă unele cu altele. Dezorientată, am ajuns mult mai sus de mănăstire şi am putut vedea cam pe unde e şi coborî corect până acolo. Prietenii din grup, de care m-am separat în balamucul aglomeraţiei la stupă (dimineaţa vin toţi tibetanii să o înconjoare şi să se roage) au rămas jos, încercând, în pieptene, să găsească drumul corect până i-a recuperat Alex.

Micul dejun tipic la mănăstire e compus din două termosuri uriaşe de ceai masala (suntem vreo douăzeci de români şi încă pe atât unguri), o pâinică de un fel, care poate fi chapati, sau momo, sau gogoşi sau, rar, pâine de casă, o oală imensă cu un curry de cartofi şi – sau năut, ceva omletă.

Prânzul e compus, cel mai adesea, din multe legume. Varietatea mic de legume care cresc în valea prăfoasă de pe munţi promite ceva monotonie. Pe tarabele magazinaşelor din preajma noastră găseşi tot felul de frunzeturi care seamănă cu ridichile şi spanacul, bune de umplut momo, ceapă, usturoi, dovlecei, vinete, conopidă, roşii şi mulţi ardei, verzi sau iuţi. Brânza lipseşte cu desăvârşire, dar găseşti unt şi ouă.

Lipsa licorii negre mă lasă rece, de vreme ce am la dispoziţie, oriunde, preţiosul ceai masala.  Apă avem în termosurile cu apă fiartă, ca să ne facem ceai, sau la sticlă sigilată. Coca cola şi celelalte produse similare sunt la acelaşi preţ ca la noi – ceea ce le face extrem de scumpe după standardele locale – iar apă minerală cu bule nu e decât perrier, la supermarketurile dichisite, deci nu în preajma noastră, care suntem înconjuraţi de comerţ tradiţional.

După prânzul mega-vegetal, deci, ne urcăm într-un autobuz din acela plin de briz-brizuri, mic ca pentru ei (ne ajung la umăr) în care stăm înghesuiţi, români şi unguri. Ungurii sunt într-o retragere de trei ani, e o gaşcă măricică, doi dintre ei sunt în scaun cu rotile şi vreua să spun că în ciuda treptelor, potecilor, dealurilor sunt căraţi, îndârjit, peste tot de ceilalţi. O solidaritate formidabilă. De fapt, despre asta e vorba.

Swayambhu e o adunătură de temple care încep de la baza unui munţişor şi continuă până în vârful-vârfului, încununat de două cupole de templu hindus şi o stupă mărişoară. Jos, te ntâmpină o fântână cu un bazin larg şi un padmasambhava super senin, de la care te poartă treptele în sus, spre culmile culmilor. Ajungând la stupă, prin mulţimea de maimuţe, de pelerini, de turişti te bucuri de frumuseţea nepământeană a templelor hinduse, prin care oamenii plutesc, lasă ofrandele şi apoi dispar. Învârtim roţile din jurul stupei, spunem dorinţele, cumpărăm un nou inel cu mantra pentru copil, care şi l-a uitat acasă pe cel de origine.  Apoi, plecarea din rai continuă cu un drum de iad, pe un uriaş maidan plin de prăvălii prăfuite, pietrari care cioplesc pe marginea drumului, vehicule de toate felurile, oameni, animale. Pe parcurs, Hyatt face notă discordantă, cu zidul lung de separare şi sigla grasă, întinsă regeşte într-un oraş cu oameni mici, fluturi, capre care pasc peste tot şi fură flori din gardurile vii, rdicându-se în două picioare, în care auzi foşnet în pomul înflorit roz şi nu ştii dacă e maimuţă, pisică sau pasăre. Ne întoarcem la mănăstirea cea albă pentru cină şi ne pregătim pentru ziua de mâine, e anul nou tibetan şi vor fi slujbe speciale.

Mai e puţin timp şi mai e şi curent, cât să fugim într-un cafe internet pe o uliţă, să găsim Opera într-un laptop cu trandafir din spatele gemurileo pe care sigla e pictată de mână, e greu să te conectezi acasă într-o ţară fără roaming şi fără curent, apoi fugim în sacii de dormit, cu praf în ochi şi în plămâni. Tuşim şi ne curge praful la loc din nas.  Adorm cu priveliştea neliniştitoare a prăvăliilor de măcelar, cu carnea sângerândă de bivol şi bietele căpriţe legate acolo pentru vreun client cu bani, care să le râvnească, cu puii jumuliţi şi prezentaţi, nefireşti, lângă celelalte măruntaie de animale.  Pentru ei, apropiaţi de natură, e normal. Îi mulţumesc animalului pe care l-au sacrificat şi se roagă pentru el. Dar pentru mine e şi mai multă suferinţă pusă peste marele morman existent deja în acest fost fund de mare care s-a scurs printr-o despicătură mitică a muntelui.

Anunțuri

Un comentariu la “acolo unde domnesc maimuţele

  1. maimutele domnesc aici in romania noi suntem cele 3 maimutze eu si cele 2 prietene ale mele si am schimbat lumea in bine in mediu in care traim noi , eu sunt fata de la sibiu cristina djitza va pup dulce 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s