Marele Investigator

Noaptea a curs întreruptă de plânsul unui copi, evident bolnav, căruia i-am trimis gând bun de câte ori l-am auzit, văitându-se de febră.

Azi e ziua primei ceremonii ayahuasca, şi în aer pluteşte aşteptarea, nerăbdarea şi emoţia. Şi programul e altul – În loc de 8, Funi ne pune să ne bem Saracra la 6, ca apoi să ne facem prescrisa baie în râu, pentru că urmează prepararea concoctului, care trebuie să fiarbă vreo zece ore. Toată procedura suscită o grămadă de distracţie.

Funi a umblat puţin la reţetă, adaugă mai multe frunze de Chakruna… pentru mai multă inspiraţie :D. Unii se bucură, neanticipând primul contact cu Marele Investigator, inteligenţa vegetală care îţi arată unde ţi-ai stocat problemele, ca să le extragă şi să te elibereze de ele.

Procesul intră în sacru de la început: spaţiul este binecuvântat şi protejat cu mapacho. Se lucrează cu respect la curăţarea, desfacerea şi pregătirea amestecului. Toată compoziţia intră în marea oală care va fierbe până diseară. Apoi, cu toată ayahuasca pusă la „gătit”, cum spun ei, începem să ne pregătim invocaţiile şi meditaţiile.

Prânzul este servit foarte devreme, la unsprezece şi jumătate. Foarte mult şi bun peşte copt în frunză de banan, platanaos, orez, roşii şi castraveţi… şi mere! Nu putem mânca tot, deşi ne străduim, pentru că asta e ultima masă pe azi.

La unu, urmează ceremonia de deschidere a oalei, cu Funi ca maestru de ceremonii.  Capacul se ridică uşor pentru fiecare dintre noi, astfel încât să putem inspira şi binecuvânta aburul cu miros vegetal care iese din recipientul fierbând molcom. Plantele coapte în cazan au o aromă specifică – nicio legătură cu gustul fierturii finale.

E o zi cu program aglomerat: azi am programat şi cadourile pentru copii. La trei, se aliniază toţi puştii din trib, de la şase luni la doişpe ani, şi capătă, pe rând, dreptul de a alege câte un obiect de pe masă.

Lanternele micuţe, rotunde, de la Ikea pe care le-am cărat până aici fac mare senzaţie şi, după distribuirea cadourilor şi dulciurilor, vor constitui principala sursă de atracţie seara, când piticii cutreieră grădina cu micile domuri colorate în roşu, galben şi albastru în mânuţe, ca nişte licurici mai mari :D. Se bucură şi de baloanele aurii aduse de L.,   şi de dulciuri şi biscuiţi.  Scena de final, cu Cavi înconjurată de mititeii care explorează toate minunile pe care au pus mâna, face toţi banii…

De altfel, Cavi rămâne după aceea cu noi, pentru o sesiune de Reiki, căci e slăbită şi are nevoie să îşi încarce liniuţele la baterie. Apare şi bebeluşul de azi noapte, şi intuiţia a fost corectă: are febră mare. Lucrăm câte doi-trei la fiecare dintre ei, Cavi prinde culoare şi bebeluşului îi scade temperatura. Funi e foarte interesat de Reiki, îi explic cum funcţionează… dacă avem timp, poate îi facem o transmisie.

E timpul să ne pregătim pentru ceremonie şi, spre deosebire de excursia trecută, ni se recomandă să ne luăm câte o zornăitoare. Preţurile au scăzut mult, un maracas e zece soles şi se pare că diseară lucrurile vor curge altfel decât am fost obişnuiţi.