Broaște, insecte și viziuni

075 stick bugCeremonia de azi-noapte a fost foarte intensă. Dincolo de lucrul cu M., parcă ayahuasca a funcționat cu efect întârziat: îîncepe când mă îndrept spre cameră și îmi iau, prudentă, găleata lângă pat. Inteligența asta superioară, feminină, nu mă lasă să adorm, îmi prezintă, spre procesare, tot felul de lucruri. Se aud zgomote stranii și muncesc, în continuare, făcând, refăcând și extinzând bula străvezie de Lumină, în care se află căsuța. La ușă, cineva gâfâie, se aude ca și cum nu e un câine sau un porc, ci ceva mai mare. Măresc bula. Sunetul dispare. Apoi, aud ca și cum o voce de femeie mi-ar vorbi pe un ton normal, direct în ureche: Andreea, ce faci?  Păi uite, ce să fac, fac ce îmi dai de făcut. Și apoi alte și alte secvențe, până spre dimineață, toate cu același conținut: apare ceva discordant, care necesită transmutare, lucrez cu acel ceva, lucrurile se liniștesc.

2016-01-02_12.41.26[1]Am de făcut un drum până hăt, departe, la toaletă, în cursul căruia mă ciocnesc cu ditamai bâzărul, care huruie ca un elicopter, are cam 12 centimetri și e atras de lumina lanternei. E un carcalac imens. Tresar, îmi înăbuș țipătul, să nu trezesc lumea ce doarme și îmi revin. Mă întorc în pat – înapoi, la lucru. Am pus intenție de Armonie, după toate urcușurile și coborâșurile din cursul zilei…
După ce termin cu grajdurile lui Augias, mi se permite și mie o experiență. Mică. Și structurile fractale, strălucitoare, construite din rețele de steluțe se înfoaie, se îndoarie și se mișcă, animate de o viață proprie, înainte de a putea să adorm.

 

Citește și http://wp.me/Pswu1-2of