Povestea ligheanului de alamă

onoraţi-vă prietenii, chiar dacă nu mai sunt aiciAm avut o prietenă extraordinară , Mariana. Mariana era doctor în etnografie şi psiholog, unul dintre cei mai buni practicieni români pe testul Szondy (îmi amintesc că a văzut că sunt însărcinată când nu eram încă nici în luna a doua) şi apărea în viaţa mea de câte ori eram prin vreo criză.

O moştenisem de la soacra mea, Dumnezeu să o ierte, împreună cu inelul cu piatră albastră care a sosit de ziua mea, după  marea plecare. Nu ştiu de ce tot vorbesc de oameni mutaţi de aici azi… ba da, ştiu. Pentru că lăsăm urme în viaţa celorlalţi. O să vorbesc despre una dintre aceste urme.

Mariana veşnic avea ceva de rezolvat şi, fiind eu chimistă, îmi pune în braţe într-o  bună zi un mare lighean de alamă, mega pătat, rugându-mă să rezolv problema. Am încercat şi pe aleea de gospodină, şi pe cea de inginer chimist (cu ce substanţe am putut găsi), ligheanul arăta binişor, dar nu corespundea cerinţelor. Aşa că Mariana a decretat: păstrează-l tu, eu oricum nu am loc. Aşa şi era: în apartamentul ei micuţ de bloc, plin ochi cu cărţi, nu mai încăpea mare lucru.

Ligheanul a tot navigat prin casă, pe afară, cu funcţii de stocare, în general, până când, înainte de plecarea în Amazon, mi-a trăsnit ideea de a-l transforma în fântână. Am cumpărat o pompă submersă, am pregătit bucăţele de sticlă polizată şi… m-a luat febra călătoriei pe sus. Întoarsă în România, decid azi să întorc cu susul în jos tot livingul, pentru că s-au adunat cinci ghivece cu flori roz şi o vază cu lalele aşijderea (e un motiv ca oricare altul), aşa că, în marea renovare şi realiniere cu Stelele Zburătoare ale Anului Şarpelui de Apă, chiar am răsturnat toată logica încăperii ca să mă pliez pe pătratele benefice, şi am dat peste lighean….

Unul dintre remediile bune de anul ăsta, pentru consolidarea succesului, este această fântână. Aveam pietre de pe plajă, şi scoici, am renunţat la cioburile de sticlă şi am umplut  cu apă legendarul lighean, care stă exact în colţul în care sunt necesare remedii de metal. Am adăugat câteva picături de ulei esenţial pentru armonizarea spaţiului. Diseară voi lucra cu unul dintre uleiurile de abundenţă… şi iată cum cadoul Marianei a ajuns să prindă viaţă într-un an atât de puternic şi transformator cum e 2013. Cred că e felul cel mai potrivit în care, ani după ce ea a trecut dincolo, marele lighean de alamă a devenit matca bogăţiei, iubirii, bucuriei şi norocului din casa mea, împrospătată pentru a primi cum se cuvine valurile de energie care o vor parcurge în următoarele douăsprezece luni.

Anunțuri

3 comentarii la “Povestea ligheanului de alamă

    • Depinde de orientarea casei, aici nu merg reţetele generale. Dar, în principiu, direcţia cea mai favorabilă pentru remediile de apă în acest an este nordul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s