Produsul lunii

Am momente aiuritoare în existenţa mea de consultant. Cel mai recent merită o istorisire completă, pentru că rezumatul nu ar avea haz.

Deci… mă sună o prietenă, foarte băgată în cultură şi carte, că a ajuns la ea o cerere de suport pentru înregistrare OSIM. Ok, spun, şi ce pot eu să fac? Omul mă sună: păi, ştiţi, e o ojă care are în ea un compus florescent, e un polimer (nu dezvălui componenta cheie, ca să îi protejez omului secretul). Dar ăştia de la osim îmi cer reţeta. Nu puteţi să îmi scrieţi dumneavoastră nişte concentraţii? 😐

Investigând din aproape în aproape, înţeleg că omul a folosit acest polimer fluorescent, pe care l-a adăugat la o ojă cumpărată de la distribuitor… şi acum vrea să o înregistreze. Îi explic cum e cu proprietatea intelectuală, cu cercetările pentru formule, cu testările pentru produse cosmetice destinate consumului uman şi  îi sugerez să contacteze un producător ca să aibă reţeta de bază… omul înţelege, în fine, că nu poţi înregistra oja altuia.

Dar îmi place ideea, să faci ojă fosforescentă (băieţi, imaginaţi-vă că pune zâna unghiuţele licăritoare pe voi în miez de noapte, brrrrr), deşi nu e nouă. Îmi place prospeţimea cu care gândesc românii, ideea de a-şi înregistra produsul şi, mai ales, scurtăturile neortodoxe care pot, adesea, duce la marile invenţii şi brevetele lor corespunzătoare. Şi consider toată această poveste o compensaţie care înlocuieşte orice taxă de consultanţă, pentru că speranţa e nepreţuită. Bine că a trântit Pandora la timp capacul cutiei ăleia.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s